Bansko, 27feb-1mar, a promise is a promise
Am reusit sa bifam "la realizari" o idee ce parea atat de indepartata atunci cand am vorbit prima data despre ea: si anume sa facem o iesire skivusata la Bansko, in Bulgaria. Dar sa o luam pe rand cu povestirea, cei trei virushi care s-au asternut la drum si la ski:
Primul are cuvantul Rares:
Este prima oara cand plec la schi in afara tarii, si alegerea destinatiei a fost una buna - Bansko, gazda unei etape de Cupa Mondiala, cea mai tare statiune de schi a Bulgariei.
La o discutie cu Alexoffroad care a zis ca la bulgari o sa fie un eveniment care nu trebuie ratat, Cupa Mondiala fete, am hotarat ca trebuie sa fiu si eu acolo. Pana cand am plecat am apucat sa citesc cateva povestiri despre Bansko, dar am incercat sa nu ma entuziasmez pentru a nu fi dezamagit in momentul in care ajung acolo. Ma asteptam la un fel de Poiana Brasov a Bulgariei.
Am plecat din Bucuresti dimineata la 8.30 si la 10 eram la granita. Mai trecusem prin Bulgaria cu cativa ani in urma dar acum eram cu ochii mari sa pot sa fac o comparatie cu Romania. Prima constatare, drumuri mult mai bune, chiar daca intrarile in oras erau mult mai proaste. Alta chestie pe care am observat-o e ca limitele de viteza alterneaza foarte des intre 110-80-60, ceea ce mi s-a parut enervant, dar nu sunt sofer , asa ca nu m-a afectat prea tare. Drumul a fost plin de politie, care se pare ca isi facea treaba. La dus ne-au oprit vreo 2 echipaje, iar la intors 2 sau 3 , nu mai stiu. (au fost doua, precizeaza soferul de serviciu)
Dupa vreo 7 ore si ceva de mers am ajuns intr-un final in statiunea Bansko, era joi dupa-amiaza, destul de aerisita, nu erau prea multe masini. Ne-am descurcat, am gasit repede hotelul, ne-am cazat, nimic special, si ne-am decis sa iesim in oras, sa luam cina. Ne-am dus la un restaurant recomandat, era destul de mare agitatie, zgomot, mancare buna, dar gandul imi statea numai la ziua urmatoare, ziua plina de schi!
La 7 dimineata, trezirea, defapt la 7.45 dar oricum nu conta pentru ca gondola care pleaca din oras si te duce spre partii era destul de goala. Am coborat din gondola, ne-am suit intr-un telescaun si inca intr-unul si am ajuns in punctul de plecare a partiilor. Aveam 3 alegeri toate trei batute ca in palma, se vedeau rizurile lasate de ratrac, am coborat prima portiune, nu mi-a venit sa cred, partie goala, lata de 30-40 de metri, neteda, cum rar gasesti in Romania.
Mi-am zis ca daca e asa, trebuie sa fac cat mai multe ture. I-am zorit pe Catalin si pe Alex, hai mai repede, hai mai repede numai ca dupa inca o portiune de partie nu ma mai tineau picioarele, deja schiasem cam de 3 ori si ceva partia din Valea Dorului. Ne-am dus la primul telescaun si am mai urcat o data, in timpul urcarii minunandu-ma cat de faine sunt facute partiile. Asa a decurs toata ziua: ba la stanga-stanga, ba la dreapta, ba la dreapta-stanga si asa mai departe, pe toate variantele posibile, iar la 16:15 cand s-au oprit instalatiile am picat lat.
Seara iarasi cina la restaurant, dar unul gasit la nimereala. Am mancat bine bine si a fost si reducere 50% deci totul a fost 48 de leve pentru 3 persoane deci vreo 30 ron de persoana. Deci bine!
Sambata dimineata nu am mai reusit performanata cu trezitul la ora 7 si am ajuns mai tarziu la gondola, era coada foarte mare si am asteptat cam vreo 20-25 de minute. Cam aceleasi lucruri ca ziua anterioara, schi pe toate partiile si in afara de asta, urmarit cursa de Coborare din Cupa Mondiala dintr-un punct de pe la jumatatea traseului de unde vedeam o succesiune buna de viraje.
Ziua de sambata a fost una in care am avut timp sa ma uit si la cei care schiaza langa mine. Cat timp am stat la coada la teleschiuri am observat ca foarte multi schiori schiaza foarte bine, as zice 50% din cei de pe partii stapaneau bine tehnica de carving.
Dupa experienta de sambata de la gondola, cand cu greu am ajuns sus, duminica ne-am trezit mult mai dimineata ca sa evitam coada de la gondola. Am reusit! Ziua asta a fost o zi speciala, am putut sa vad ce inseamna sa te afli pe o partie preparata pentru Cupa Mondiala. Patinoar, frate! Nici nu puteam sa infing batul in zapada, dar mai bine sa ii spun gheata. Eram cu schiurile mele noi, de abia puteam schita 2 3 viraje, m-am caznit asa pana aproape de sosire, ulterior am ales alta partie.
In momentul in care s-a terminat competitia a inceput sa fie o aglomeratie infernala la mijloacele de urcare, ne-am decis ca mai facem o tura si apoi sa plecam acasa si asa a fost.
Concluzia dupa zilele acestea este ca Bulgaria, Bansko este de tinut minte. De acum incalzirea va fi in Romania si adevaratul schi va fi in afara.
Am auzit pe multi ca e diferenta mare intre Bansko si alte statiuni de schi din Austria, Franta, Elvetia. Ma intreb cum o fi ?!
Catalin, cu degetul pe tragaci, cel care a raspuns primul invitatiei lansate de noi pe forum:
Dobr den!
Excursia cu Alex si Rares a fost prima mea iesire la schi in afara tarii. O experienta interesanta, dar in limitele asteptarilor mele in ceea ce priveste statiunea.
Am fost cazati la Mont Blanc Apartment si personal am fost multumit de cazare(props to Alex), poate putin inghesuit spatiul, dar cine merge la Bansko ca sa stea in camera ?!>!?@! Ne-a prins bine asezarea hotelului, era la o distanta rezonabila de orice ne-am fi dorit.
Bulgarii au o bucatarie buna si spre deosebire de romani, ei stiu sa gateasca pui 
... totusi as fi precaut cand aleg unde mananc.
PS mancare: tare imi doream o portie de papanasi 
Schiatul. S-a nimerit ca escapada noastra sa fie imediat dupa ceva ninsori abundente in Bulgaria, puteam anticipa ce vom gasi la Bansko chiar de la intrarea in tara lor. Ajuns acolo aveam emotii 
... ma asteptam ca partia sa aibe ceva proportii mai mici.
Citisem, dar nu imi imaginam cum pot arata 70km de partii. Era undeva pe la orele 18-19 cand am ajuns la baza gondolei si in aer plutea un fel de serenitate, ratracele isi faceau treaba pe munte, iar mie imi crescuse adrenalina de nerabdare.
Prima zi de schi a fost si cea mai prolifica. Pana la ora 11 schiasem cu baietii echivalentul unei zi de schi la Sinaia. Am tot dat ture pana la 12:30 cand ne-am asezat undeva pe marginea traseului de cursa - coborare.
Vedeam viteze de 100km/h si la tembelizor, dar sa le vezi la 15m in fata ta ramai perplex. Dupa cursa eu si Alex ne-am bagat intr-un valcel si niste coclauri de unde am iesit dupa vreo ora ), iar astea au concluzionat prima zi de schi.
Urmatoarele au decurs cam la fel... .
Dupa 3 zile am inceput sa simt monotonia partiilor, pacat ca au fost inchise Banderitza si Tomba.
Baietii au fost grozavi si am deprins cate ceva de la ei, m-am simtit chiar f bine. Nazdrave!
In fine: le multumesc pt invitatie si astept email cu urmatoarea locatie.
Si, cu voia dumneavoastra, ultimul din lista, subsemnatul:
Ca sa citez o reclama a unei firme de asigurari – “A promise is a promise!” Si cum ideea – nascuta inca de asta-vara, intr-o seara, la berea sucul de dupa basket – imi apartinea, iata ca am reusit sa o si pun in fapta! E adevarat ca e mai placut cand virushii colcaie gramada decat atunci cand umbli singur si incerci sa molipsesti pe altii – asa ca bucuria a fost mare cand Rares si Catalin au raspuns afirmativ chemarii!
Cum detalii tehnice (drum, kilometri, orientare, etc) gasiti in topicul dedicat pentru Bansko de la colegii forumisti care au fost inaintea noastra acolo – voi incerca sa ma concentrez la senzatii. Daca aveti intrebari legate de aspectele astea tehnice, nu ezitati sa intrebati.
Senzatiile incep inainte de Bansko, in localitatea Razlog. Unde se construieste mult – dar frumos! Sunt complexe de apartamente, dedicate pentru vacante, la o distanta mai mult decat rezonabila de Bansko – iar estimarea mea este ca se va face partie si pe versantul invecinat.
Bansko... a fost pentru mine o surpriza mai mult decat placuta. Am fost si in Franta si in Austria pana acum. Diferenta este de cantitate. Vorbim de ski si de partii – nu mi-a venit sa imi cred ochilor in prima zi cand am iesit sus din telescaun: unt! Partiile pregatite im-pe-ca-bil! Dupa mine, la acelasi nivel ca si in Austria. Un plus foarte mare este dat de faptul ca partiile au fost desenate (trasate) foarte bine. Cand am coborat mai jos, convingerea mi-a crescut!
Alta surpriza placuta a fost proportia mare de oameni care se dadeau foarte bine. Dar cu asta vine si un risc – pentru ca unii se dau cam tare, si trebuie sa fii atent pentru a evita coliziunile.
De la bun inceput partiile si lifturile au fost gandite impreuna cu cabanele aferente – unde puteai sa mananci pe munte, sa faci plaja, etc., stiti voi despre ce vorbesc. Nu ma pot abtine sa semnalez unitatea de conceptie si unitatea de identitate vizuala – nu erau toate la fel, dar aveau aceleasi materiale si acelasi stil. Iar asta marcheaza puternic la impresie artistica. La meritul tehnic insa... m-au rupt cand m-am dus la toaleta. Era atat de curat… incat iti era tie rusine sa faci mizerie.
Treaba asta cu unitatea vizuala se mentine si in oras, unde nu prea vezi “pete” disonante – fie ele de culoare sau de stil arhitectonic. Poate parea neimportant, dar ... mie imi aminteste de Austria (unde e foarte ordine din acest punct de vedere).
Noi am ales un hotel de apartamente la egala distanta de gondola si de centrul vechi al orasului. Pai ce atractii sa ai, decat ski, si haleala, respectiv bere?! Ma rog, mai poti sa te uiti si dupa fete ...
Carciumile bulgarilor sunt, pentru mine, un motiv suficient pentru a ma intoarce la Bansko. Cel putin pe unde am fost, atmosfera era de mare angajament, cu seminee, cu lautari, dar cu bun-simt si cu bun-gust! Dupa parerea mea, cel putin.
Rares, hai sa fim de acord si la asta...
Sa revenim la ski... Ne dam noi ce ne dam pe partii, dar pe mine si pe Catalin incep sa ne manance skiurile sa alerge si ele putin pe coclauri. Facusem ceva documentare, dar... zapada nu era un model de stabilitate, si cum nu stiam nici traseele, ne-am decis sa ramanem intr-o zona unde aveam vizibilitate. Aceasta zona este caldarea din stanga partiei Plato 1 (cum te uiti in jos la partie), unde gasesti ceva ceva de facut, apoi o dai intre jnepeni, si iesi la telescaun in Shiligarnika.
Desi pare floare la ureche, sfatuiesc pe oricine se avanta pe acolo sa nu fie singur, si mai ales sa fie foarte atent la zapada. Daca e posibil sa si spuna cuiva din grup care NU merge pe acolo pe unde vor sa o ia si unde vor sa iasa.
Am prins si ceva vant puternic, si nu a fost prea placut, dar am supravietuit ;-)
Una peste alta, Bansko a intrat pe lista mea de “must repeat”. Mai ales ca este aproape (relativ), preturile sunt foarte bune, si bulgarii produc Amstel :-D in cazul in care ma satur de Kamenitza sau de Zagorka (putin probabil...)
Replicile care au marcat iesirea sunt:
“Fratilor, hai sa mai respiram, ca am schiat cat la Sinaia intr-o zi intreaga” (Catalin, in prima zi pe la ora 1130)
“Ce iesire faina se facea, si ce distractie, daca ar fi venit si Popika, cu Marina, si Thenutz, Shory, sa facem gasca!” (Rares, in ultima seara, la carciuma)
Noi va asiguram ca vom face tot ce ne sta in puteri sa mai ajungem pe acolo, si speram sa fim un focar cat mai numeros de virusi!!!
Ultima modificare făcută de alexoffroad; 07.03.2009 la 18:20.
"But I find holy redemption
When I put this car in drive
Roll the windows down and turn up the dial" Maren Morris
de
de
I'm gonna make you an offer you can't refuse.
de
de
Postat în original de szekler
de
de
de
Răspunde cu citat
Recomandare schiuri offpiste dar...
Am luat in test niste Armada Declivity 92 de 172cm. Am mers cu ele mult offpiste si m-am simtit f bine cu ele, insa si zapada era putin inghetata, nu era powder. Pe pista se comporta destul de...
de laurashgeo