Proaspat intors dintr-o vacanta in Austria, primarul Vlad Oprea a acceptat sa ne impartaseasca o parte dintre impresiile pe care i le-a produs aceasta calatorie.
„Am fost intr-o vacanta de cinci zile, in statiunea Ischgl, din Alpii austrieci. De sapte ani merg sa schiez acolo la inceputul lunii ianuarie. Prefer statiunea aceasta pentru ca are unul dintre cele mai vaste domenii schiabile din Europa, este situata la granita dintre Austria si Elvetia si are o viata de apres ski (n.n. - pub-uri situate la baza partiilor) foarte frumoasa. Am fost cu un grup de prieteni, impreuna cu care am inchiriat un apartament de trei camere, la o pensiune de trei stele. Cazarea ne-a costat in jur 30 de euro pe noapte, de persoana, bani in care era inclus si micul dejun”.
Una dintre cele mai deconcertante concluzii cu care edilul afirma ca s-a intors de peste hotare este ca preturile practicate de operatorii de transport pe cablu din Romania sunt cu mult mai mari decat tarifele percepute de detinatorii de teleferice din Austria.
„Cea mai importanta concluzie pe care am tras-o este ca in Sinaia avem cea mai scumpa zi de schi din lume. In timp ce, la Ischgl, o zi de schi costa 25-30 de euro, adica aproape 100 de lei, la noi, o zi de schi te poate costa 200-300 de lei. Transportatorul pe cablu din Sinaia utilizeaza un sistem de taxare pe puncte, pe cand acolo accesul la instalatiile de transport se face pe baza unei cartele, care, odata cumparata, iti da voie, intr-o zi, sa te urci in orice teleferic de pe intreg domeniul schiabil, ori de cate ori doresti. Iar Ischgl-ul are un domeniu schiabil de peste 200 de km! In ultimul timp, administratia locala a facut destul de multi pasi pentru a imbunatati conditiile de schi din Sinaia: am balizat toate partiile, le-am omologat la Ministerul Turismului si am investit in dotarea serviciului de Salvamont. Aceste masuri nu vor fi, insa, suficiente pentru a atrage turisti, daca preturile la transportul pe cablu vor ramane tot atat de mari. Nici in celebrele statiuni Saint Moritz sau la Kitzbuhel, o zi de schi nu este asa de scumpa cat este la noi. Am vorbit cu multi romani care pleaca sa schieze in Austria, impatimiti de partiile din Sinaia, in special de Valea Dorului, care imi spuneau «Domnule, in Valea Dorului, la capatul unei zile de schi, iti dai seama ca ai cheltuit 2-3 milioane numai pentru a calatori cu instalatiile de transport»”.
Oprea afirma ca un prim pas pe calea reducerii tarifelor la transportul pe cablu ar fi introducerea taxarii pe baza de cartele cu valabilitate de o zi, cartele pe seama carora schiorii ar putea calatori atat cu telescaunele societatii „Teleferic Prahova”, cat si cu telegondola Primariei Sinaia.
„Tocmai pentru a reduce preturile la transportul pe cablu le-am propus celor de la «Teleferic Prahova» sa accepte implementarea unui sistem unic de taxare. Cand am achizitionat telegondola, am avut grija ca instalatia noastra sa aiba acelasi sistem electronic de acces pe care il folosesc si ei, asa ca un soft comun de taxare ar fi foarte usor de instalat. Din cate am inteles de la ei, inca nu sunt foarte hotarati sa ia aceasta decizie. Mi-au transmis ca se vor mai gandi la propunerea noastra si vor analiza daca le este profitabila”.


Toata lumea la masa, toata lumea la culcare



Revenind la sejurul sau austriac, primarul spune ca a fost impresionat si de disciplina agentilor economici, care accepta sa-si randuiasca comertul astfel incat sa le impuna turistilor un ritm de viata cat mai linistit.
„La Ischgl, toate instalatiile de transport pe cablu circula doar intre orele 8.30 si 16.30. Daca vrea cineva sa ramana pe munte, dupa ora 16.30, e treaba lui. De la 16.30 pana la ora 20.00 se deschid apres-ski-urile. Aici, se danseaza, se bea bere sau vin fiert, fiecare putand petrece asa cum doreste. Dupa ora 20.00, in pub-uri mai raman doar cei care vor sa ia masa, ultima comanda fiind primita la ora 22.00. Intr-o statiune ca aceasta, foarte greu gasesti un local deschis dupa 22.00. Lucrurile sunt astfel gandite pentru ca, a doua zi, toata lumea sa fie odihnita si sa poata merge din nou pe partii. Toti comerciantii respecta aceste reguli. Nu se gaseste nimeni care sa considere ca el e mai grozav decat ceilalti si care sa spuna ca vrea sa-si tina apres-ski-ul deschis si dupa ora 20.00, pentru ca, vezi Doamne, are localul plin de clienti si ar mai putea sa castige bani. Toti stiu ca pot castiga bani doar pana la ora 20.00”.

Alte instalatii de transport



Primarul sustine ca aceasta calatorie i-a intarit hotararea de a continua sa amenajeze teleferice cu fonduri de la bugetul local: „Eu sunt hotarat sa mai fac pe munte cateva instalatii de transport, desi am fost criticat ca am construit telegondola cu bani publici. Acum cinci decenii, Ischgl-ul nu era decat o simpla comuna. Prin 1960, aici a venit un specialist care, dupa ce a analizat zona, a spus ca in acel loc ar putea fi dezvoltat un domeniu schiabil superb, mai spectaculos decat al multor statiuni renumite din Alpi. In urma acelui studiu, statul austriac - deci statul - a investit in tot ceea ce a insemnat instalatii de transport pe cablu, iar taranilor bastinasi li s-au dat credite cu conditia sa-si faca pensiuni. Toate hotelurile si pensiunile din zona, dar absolute toate, apartin cate unei familii. La Ischgl, nu exista lanturi hoteliere sau companii internationale specializate in turism. Acolo dai doar de pensiuni si hoteluri care sunt detinute, de pilda, de familiile Georg, Mayer sau Otto – asa cum se numea familia la care am stat eu. Gasesti de la pensiuni cu trei camere, pana la hoteluri cu 150 de camere. Ceea ce am mai constatat este ca toate pensiunile si hotelurile au locuri de parcare pentru exact numarul de camere pe care le inchiriaza”.
Edilul nu s-a intors din Austria doar cu uluirea pe care i-a produs-o reintalnirea cu o statiune aproape perfecta, ci si cu cateva planuri de extindere a domeniului schiabil din Sinaia si cu dorinta de a unifica sistemele de acces la instalatiile de transport pe cablu. A revenit acasa imbogatit si cu un mic accesoriu fizionomic. Deasupra fularului pe care si-l legase fedeles, i se zarea un cioc, o tacalie care-i umbrea barbia si cu care, involuntar, le smirgheluia obrajii subalternelor care venisera sa-l pupe de revedere. „Seamana cu ciocul primarului din Azuga”, isi explica primarul noua infatisare.
Intre doua bezele schimbate cu angajatii primariei, edilul a avut timp si de o constatare amara la adresa Guvernului liberal: „Drumul de intoarcere a fost un cosmar. Din momentul in care am intrat in tara, a fost dezastru. Desi nu am tinut o evidenta exacta, de la Oradea pana la Sinaia, cred ca am intrat in vreo 20 de gropi zdravene cu masina. Din pacate, nici colegii mei de partid n-au reusit sa construiasca autostrazi. Poate ca nu s-au priceput, poate nu au fost lasati, nu stiu…”.

sursa : ziarulprahova.ro