Cele mai abrupte pârtii din Europa

,,Infricosator'' articol.
Ar fi interesante ceva pareri avizate ale unor skivirusati despre datul, senzatiile de pe o astfel de partie.
Eu, avand o ,,tehnica nativa, rudimentara'', niste ani..., pe hartie mi se par mult prea solicitante, riscante astfel de inclinatii pentru un amator..

Alex, poate iti faci curaj sa incluzi intr-un viitor articol despre adrenalina de pe partii... si partiile din Romania.
Alaturi de partiile din Poiana (pe care le consider ,,cele mai'' din Romania, desi n-am mai fost de multisori ani si este posibil sa ma insel), in zona Moldovei, Soimul din Gura Humorului mi s-a parut detasandu-se prin portia de adrenalina.

Cred ca ai mai omis ceva partii europene
Cele mai periculoase pârtii de schi din lume | Romania Libera

Multumim pentru aprecieri! In articolul nostru sunt prezentate numai partii marcate si intretinute / amenajate, pe cand in cel din ziar apar si asa numite "itinerarii" sau "trasee alpine" - care sunt pante marcate mai rar, pe mijlocul pantei (nu pe margine cum sunt partiile marcate) si reprezinta zone in care se poate schia, dar care nu sunt amenajate si nici nu intra ratracul pe ele - exemple sunt La Chavanette si Tortin. Dintre cele din articol eu am schiat pe primele doua din Franta si pe cea din Kitz. Daca le prinzi in conditii bune de zapada experienta este foarte placuta si scade gradul de dificultate - te poti bucura de viteza si de adrenalina de care spui. Daca le prinzi inghetate si/sau pline de moguli e posibil sa te intrebi "oare ce caut aici?!"

Frumos articol. Multumim!
Am fost pe Kandahar si pe Streif pe langa alte parti abrubte din Austria, dar aceste doua m-au impresionat din cauza ca aici se tin concursuri de coborare si ai dovada ferma ca cineva coboara in coborare acele portiuni abrupte. N-ar fi asta o problema, ca ceva portiuni am coborat si eu intr-un super G sa zicem, dar eu dupa 2-300m m-am oprit, dar aia la cupa mondiala o coboara toata fara oprire ( sau cel putin majoritatea).

Ce vreau sa spun este ca am facut schi de performanta si la campionatul national din '85 la coborare la Baisoara am atins chiar performanta locului 4 ( nu sa ma laud, ci sa intelegeti ca stiu ce vorbesc), DAR ce fac aia la Cupa Mondiala este inuman. Cand stai acolo sus si te uiti in jos si te gandesti ca aia deja au parcurs jumatate de distanta si ai mai tin picioarele si pentru restul.... sunt niste fortze extraordinare care apasa pe tine, in curbe, sau dupa un abrupt si intri pe platou, simti ca iti intra picioarele in gat.

Noi cu pregatirile care le aveam pe vremea lui Ceausescu nu aveam cum sa ajungem intregi daca macar incercai sa dai totul.Un mic exercitiu: incercati sa stati in pozitie de coborare cu picioarele indoite la 90 de grade si cu coatele in fata ( nu pe) genunchiului timp de 2,1/2 minute. Aha, doare asai? Ei asta nu e nici un sfert din efortul care trebuie depus.

Ce nu am reusit si imi propun de mult este partia Harakiri. Nici anul acesta nu ajung, ca este programat Sölden unde sper sa gasesc ceva negre bune.

Pentru Harakiri am postat niste reclame haioase.Vizionare placuta:http://youtu.be/uTDuPq8Mgqkhttp://yo...be/_epNa7neLwY

Excelent, Alex! Multumesc mult.Eu am facut Harakiri (la vremea aia, 2011 se chema nr 18). Avind expunere nordica e tare, bolovan sau cel putin asa am prins-o eu. Portiunea foarte inclinata nu e lunga, vreo 250-300 m, in rest e o neagra normala, scurtuta, usor dezamagitoare ca se linisteste zdravan pe final. Am mers in alte parti pe negre constant negre pe toata lungimea lor, asta nu e. Portiunea de intrare e insa impresionanta ca se rupe sub tine, e ingusta (vreo 15-20 m) si inclinata catre stinga unde ai o vale urita rau. Mai apoi pirtia se largeste tare si e ok chiar daca inclinatia ramine maricica. Fischer RC 4 Worldcup SL m-au dus jos fara probleme si chiar trebuie un schiu dur ca acela ca sa o faci frumos fara sa derapezi. Cred ca am oprit de 3-4 ori (da, in 300 m, atit e de abrupta) ca prea crestea viteza. Mie mi-a iesit frumusel pe ea in cele doua ture dar trebuie sa fii foarte hotarit si agresiv pe asa ceva: pieptul in fata, "da-te la ea" altfel se da ea la tine, vei fi pe cozi si vei cadea (abia astept sa ajung iarasi pe ea sa fac cristiane sarite, atunci n-am facut ca eram ucenic la carving si nu-mi trecea prin cap sa derapez). La intrarea in ea toata lumea se opreste si se gindeste, destui renunta. Un sfat, nu stati acolo sa va speriati imaginindu-va una alta, da-ti-va drumul. Cu cit stati mai mult in virf cu atit cresc sansele sa renuntati. Dupa ce terminati portiunea foarte inclinata opriti-va sa va odihniti si sa va puneti pe ris uitindu-va la cei care cad pe Harakiri. Cine cade acolo nu se poate opri pe vreo 200 m si e haios. Acum puteti ride, cind vedeati asta din telescaunul care o deserveste nu v-a venit, fireste, ca "va venea rindul" . Ca palmares merita facuta dar de dat eu prefer 7-le si mai ales 17-le acolo.M-a lasat masca un boarder polonez acolo. Ma oprisem unde se termina portiunea abrupta si ma spargeam de ris cu niste nemti privind incercarile de oprire disperate ale celor care cadeau sus. Ei bine, polonezul ala a venit pe Harakiri o parte si dupa aia a sarit in valea aia urita din stinga, apoi slalom printre tufe si s-a oprit linga noi la o tigara si un haz. L-am invitat la bere si mi-a povestit cite ceva despre schi si placa, a comparat senzatiile ca un adevarat cunoscator ce e, ca umblase prin lumea asta si se daduse cam peste tot si cu placa si cu doagele. Imi pare foarte rau ca i-am pierdut cartea de vizita, e singurul regret pe care-l am de la Mayrhofen. Nu stiu de ce nu imi permite site-ul sa incarc o fotografie de acolo.

SUBSCRIU la ce-a scris Axometru, faceam asa ceva in anii '80. Televiziunea maghiara transmitea curse de schi si doar sa stai in "pozitia ou" cit timp coboara un competitor si ajung "sa arda muschii", cum bine zice Nick Fellows. Sa cobori drept asa ceva e mult peste ce putem noi, schiorii obisnuiti! Indiscutabil.

Am avut o discutie cu una dintre putinele fete care au concurat in Cupa Mondiala si mi-a spus asa: mai, degeaba stiu pirtia aia, nu m-am nascut acolo, ce-am schiat eu pina atunci a fost pe la noi, pe-aici. Inevitabil cind ajungeam intr-un virf de panta eu ezitam, pe cind cele din virful ierarhiei tocmai acolo deveneau mai agresive.

Atașament 15541

posho, nu vreau sa-ti incurajez inclinatia filozofica, ) dar da, schiem ceea ce ne invata environmentul sa schiem (evident, environmentul in care crestem); afirmatia este facuta discret -tangential - intr-un film f misto despre candide thovex, few words se numeste.

Face de Bellevarde în Val d'Isere (Franța) Partia din fotografie nu este Face. Poate Rhone-Alpes, de p versantul opus (Solaise) in cazul in care fotografia este de la Val D'Isere. Se mai vede si partia Comne de Martin.

@Posho- Am avut o discutie cu una dintre putinele fete care au concurat in Cupa Mondiala si mi-a spus asa: mai, degeaba stiu pirtia aia, nu m-am nascut acolo, ce-am schiat eu pina atunci a fost pe la noi, pe-aici. Inevitabil cind ajungeam intr-un virf de panta eu ezitam, pe cind cele din virful ierarhiei tocmai acolo deveneau mai agresive. Fata cu care ai discutat nici ca nu putea sa descrie mai bine diferenta intre performanta din Romania si cea de afara. Cel putin de acum 20 de ani. Am observat ca de pe telefon atasamentele mele nu prea au mers asa ca le mai pun odata ca sunt chiar haioase. Harakiri reclama: Sturz - Stürze Harakiri Mayrhofen Penken - YouTube Harakiri - YouTube Mayrhofen Harakiri Sturz - YouTube

Postat în original de Axometru

Frumos articol. Multumim
Ce vreau sa spun este ca am facut schi de performanta si la campionatul national din '85 la coborare la Baisoara am atins chiar performanta locului 4 ( nu sa ma laud, ci sa intelegeti ca stiu ce vorbesc), DAR ce fac aia la Cupa Mondiala este inuman. Cand stai acolo sus si te uiti in jos si te gandesti ca aia deja au parcurs jumatate de distanta si ai mai tin picioarele si pentru restul.... sunt niste fortze extraordinare care apasa pe tine, in curbe, sau dupa un abrupt si intri pe platou, simti ca iti intra picioarele in gat. Noi cu pregatirile care le aveam pe vremea lui Ceausescu nu aveam cum sa ajungem intregi daca macar incercai sa dai totul.Un mic exercitiu: incercati sa stati in pozitie de coborare cu picioarele indoite la 90 de grade si cu coatele in fata ( nu pe) genunchiului timp de 2,1/2 minute. Aha, doare asai? Ei asta nu e nici un sfert din efortul care trebuie depus.

Ma bucura interventia ta, chiar o asteptam, tinand cont de al tau trecut in ale schiatului.
Banuiam ca ce facem noi (nu tu in tinerete ) este plimbareala pe omat. Eu am concluzionat ca tine mai mult de orgoliu, pentru majoritatea, coborarea unei astfel de partii, fiindca sa mergi mai mult transversal, nu-i schiat, ci supravietuire...

Ferice de cei care au avut ocazia sa ia pulsul unor astfel de partii, sa asiste la o cupa mondiala, sa vada ce pot altii
Bine ca n-am vazut ca m-as fi apucat de oina. Glumesc.

Am avut ocazia sa ma dau pe cea din Kitzbuhel. Din pacate am prins-o destul de inghetata si tare. Dragut era ca nu eram decat eu pe acea partie, ceilalti o cam ocoleau.Mie mi-a placut si 14 din Hinterglemm. Tin minte ca a fost o faza draguta la finalul patriei unde era un nene cu trei copii iar doi din ei nu erau de convins sa mai coboare ultima bucata, plangeau saracii..., cred ca pana la urma au luat-o pe varianta mai usoara, pentru ca la final exista si o varianta mai usoara. Plecarea pe aceasta ultima bucata era draguta. Intradevar stateai cu varfurile skiurilor in gol inainte sa pleci.Intradevar sunt amuzanti cate unii care vor sa-si treaca in palmares astfel de partii desi nu-i tine nivelul de ski, dar de apreciat este ca incearca. Mi s-a intamplat si mie sa vin mai tare pe o astfel de partie si sa cad de nu mai stiam care-i susul si care-i josul, iar cand m-am oprit s-a strans jumatate de partie si ma intrebau daca am scapat intreg.

@danm: am avut bucuria sa vad cursele de Cupa Mondiala de la Kitzbuhel in ianuarie 2009 si mi-a intrat puternic "microbul". Spectacolul este de exceptie, atmosfera la fel! Am profitat apoi de distanta scurta si am mai vazut inca doua week-enduri cu curse de Cupa Mondiala la Bansko - sunt articolele pe undeva pe forum.

@Raa: ai amintit de cei care vor sa coboare aceste partii "doar pentru palmares" fara a avea tehnica necesara. Este un risc destul de mare si "spectacolul" pe care il dau este unul destul de greu de calificat - "survival skiing"