• Schiuri Late vs Schiuri Inguste: O Problema De Biomecanica

    Există multă confuzie în ceea ce privește tehnica de carving și schiurile late, cu sau fără rocker, iar subiectul este periodic redeschis de către “forumiști”, începători și nu numai. Trecând peste dificultatea alegerii schiurilor și clăpărilor pentru off-piste, din multitudinea de oferte, temerile sau afirmațiile de genul: “Nu poți face carving cu schiuri late” nu fac decât să complice lucrurile, cu atat mai mult cu cât ele sunt doar parțial adevărate, iar în unele privințe, eronate. Am decis să scriu un articol pentru a clarifica problema schiurilor late vs. înguste în viraj și, în subsidiar, pentru a clarifica unele aspecte teoretice și practice ale virajului carve.
    Înainte însă de a trece la subiect, trebuie făcute câteva precizări. În primul rând, nu este vorba de un material original, ci mai degrabă de sinteza mai multor lecturi pe care le-am făcut în ultimul timp pe EpicSki, pe pagina de internet a lui Ron LeMaster și în câteva alte locuri. În al doilea rând, articolul de față nu discută, la modul ambiguu, cât de ușor sau de greu este de pus pe canturi un schi sau altul, ci discută separat problema biomecanică, cea a efortului fizic și cea a echipamentului. Altfel zis, articolul lămurește care schi poate fi înclinat mai mult, care schi poate fi înclinat mai ușor și, în consecință, care schi, și în ce condiții, are aderența mai bună. În sfârșit, desi biomecanica este o chestie destul de complicata, am căutat să țin lucrurile cât mai simple posibil, astfel încât să poată fi înțelese de orice amator de schi care are cunoștiințe elementare de mecanică.

    Forțele care acționează asupra unui schior aflat în viraj
    Asupra schiorului, reprezentat simplificat prin intermediul centrului de greutate (CG), acționează intotdeauna greutatea (G), forța centrifugă (Fc) și o forță de reacțiune a pârtiei (R), egală și de semn contrar primelor două (vom neglija în această discuție, din motive practice, forțele care apar în urma frecării cu aerul și cu pârtia).
    Greutatea și forța centrifugă produc o rezultantă cu originea în centrul de greutate al schiorului, rezultantă care acționează asupra pârtiei prin intermediul cantului. Dacă traseul dintre centrul de greutate, șold, genunchi, gleznă și cant este unul rigid (realitatea tehnologiilor folosite în schiuri, clăpari și legături este neglijată, deocamdată), atunci va exista o forță de reacțiune a pârtiei R, egală și de sens opus sumei celor două forțe G și Fc, care va echilibra centrul de greutate în așa fel, încât schiorul să nu cadă în interiorul virajului, către dreapta în diagramă, sau să fie aruncat în afara virajului, către stânga în diagramă. Prin urmare, tot ceea ce trebuie să facă un schior în viraj este să se plaseze, prin intermediul unui set de miscări, în asa fel încat aceste trei forțe însumate, G, Fc si R, să asigure echilibrul centrului său de greutate. Daca dorești mai multe detalii legate de miscările folosite in schi, caută aici.
    O concluzie fină: din punct de vedere biomecanic, atunci când schiezi, nu trebuie să faci ceva cu schiurile, ci trebuie să faci ceva cu tine, în așa fel încât pârtia să producă asupra ta reacțiunea de care ai nevoie pentru a fi in echilibru (și pentru asta trebuie să dai dovada de “ritm, flux de mișcare, eficiență, putere, sensibilitate și precizie”)!

    Rolul cantarii
    Cantarea, sau controlul înclinării canturilor (de aici și expresia “a pune schiul pe cant“), este unul din tipurile de mișcări pe care schiorul le face și care asigură, printre altele, aderența schiului la suprafața pârtiei. Pentru a înțelege rolul complet al cantării, caută aici. Noi vom accepta deocamdată, din motive practice, afirmația folosită de toată lumea (și nu întocmai adevărată!) conform căreia, pe măsură ce unghiul dintre canturi si planul pârtiei este mai mare, cu atat aderența schiului este mai bună. Diagrama de mai jos prezintă două manevre prin care se realizează cantarea, discutate separat, cu toate că un schior real folosește în viraj, într-o măsură destul de mare și cu rezultate mai mult sau mai puțin bune, o combinatie dintre ele.

    În cazul din stânga, schiorul face cantarea numai prin angularea corpului, adică prin separarea corpului în două mari segmente, unul de la șold în jos – înclinat - și unul de la șold în sus - vertical pe planul pârtiei - segmente care nu sunt coliniare, ci care formează un anumit unghi în zona șoldului. În cazul din dreapta, schiorul cantează numai prin înclinarea simplă a corpului, care este menținut ca un singur segment - perpendicular pe schi. Așa cum reiese din diagramă, având aceeași greutate, viteză și rază de virare (adică producând aceeași reacțiune R), schiorul are, în cazul din stânga, platforma mai înclinată, deci aderență mai bună la pârtie decât în cazul din dreapta. Pentru a îmbunătății aderența, în cazul din dreapta, schiorul trebuie să se încline mai mult, lucru care poate avea una sau mai multe consecințe negative: a) înclinarea simplă duce la o rebalansare mai lentă decât angularea, b) înclinarea mai mare duce la o rază de viraj mai mică și, prin urmare, la mărirea necontrolată a accelerației și c) înclinarea prea mare (înclinația canturilor din ce in ce mai apropiată de 90ş!) duce la pierderea aderenței. Indiferent de schi, pierderea aderenței în cazul în care înclinația canturilor este prea mare se explică prin faptul că, în realitate, aderența este asigurată nu de unghiul dintre canturi și planul pârtiei, ci de unghiul dintre platformă și forța de reacțiune R: cu cât acest unghi este mai ascuțit, cu atât aderența e mai bună! Scheme detaliate, referitoare la unghiul platformei, găsești aici.
    În concluzie: virarea prin simpla înclinare a corpului, atât de frecventă în rândul schiorilor intermediari, și chiar avansați, este de evitat în orice situație (cu exceptia cazului cand ai viteză foarte, foarte mare), pentru că duce la o rebalansare mai lentă. Pe de altă parte, dacă faci virarea doar prin înclinarea simplă a corpului, vei ajunge mai repede, prin jocul forțelor care acționează asupra ta, la punctul in care, din lipsa de viteză, vei pierde aderență și vei derapa. Si o alta concluzie fina: scopul tau nu este să înclini schiurile pe cant cât mai mult, sau sa “stai pe canturi”, ci să-ți asiguri, simultan, o aderență cât mai bună și un balans cât mai rapid!

    Care schiuri pot fi înclinate mai mult pe canturi?
    Din diagrama de mai jos se observă că, din punct de vedere biomecanic, schiurile mai late pot fi înclinate mai mult și că, teoretic, au aderentă mai bună la partie decat cele mai înguste.

    În diagramă este prezentat cazul unui schior care folosește cele două tipuri de schiuri, late și înguste. Având aceeași greutate, viteză și rază de virare, el trebuie să genereze în toate situațiile aceeași forță de reacțiune R, cu aceeași valoare și aceeași direcție. În situația din stânga, schiorul face virajul pe schiuri late, prin angularea corpului (cum am văzut mai sus, înclinarea simplă iese din discuție!). El este în echilibru perfect, pentru că forța de reacțiune R trece prin centrul lui de greutate (CG). În situația din mijloc, schiorul este exact în aceeași poziție ca și în prima situație, are aceeași angulare a corpului, dar este pe schiuri înguste. Platformele celor două schiuri au acelasi unghi, dar în situația din mijloc schiorul nu este în echilibru, pentru că forța de reacțiune nu trece prin centrul lui de greutate. Ca să ajungă în echilibru, el trebuie să se anguleze, cumva, mai mult, ca în situația din dreapta!
    De aici concluzia, surprinzătoare pentru unii: din punct de vedere biomecanic, schiurile late pot fi înclinate mai mult decât schiurile înguste, și cu un “efort” biomecanic mai mic. Altfel spus, atunci când ești pe un schi de race și ajungi la maximum cu înclinația canturilor (angularea corpului), pe un schi de freeride mai ai încă rezerve de angulare și poți înclina și mai mult schiurile.

    Late vs Înguste: proba de efort fizic
    Schiurile înguste pot fi înclinate mai ușor, din punct de vedere al efortului fizic, decât cele late. Explicatia o găsim in diagrama prezentată mai jos: cu cât schiul este mai îngust, cu atât cuplul dintre cant și legătură este mai mic, cu atât efortul fizic necesar rotirii platformei este mai mic.

    Trebuie spus însă că, indiferent de schi, pe măsură ce suprafața pârtiei este mai puțin dură (și platforma schiului pătrunde mai mult în pârtie) sau pe măsură ce punctul de aplicație a forței rezultante G+Fc este mai sus (prin montarea unor plăci de înălțare sub legături), cuplul format între cele două puncte de aplicație scade. În consecință, efortul fizic necesar punerii schiului pe cant, și timpul de execuție a manevrei, scade.
    În concluzie: dacă vrei să micșorezi efortul fizic pe care-l depui pentru a așeza niște schiuri late pe cant, trebuie să schiezi pe o pârtie mai moale, în care platforma schiului poate pătrunde, și/sau cu plăci de înălțare.

    Diferența dintre teorie și realitate
    În teorie, acolo unde echipamentul funcționează perfect, schiurile late pot fi înclinate mai mult decat cele înguste. În realitate însă, schiurile off-piste nu formează aproape niciodata o platformă rigida, nedeformabilă, precum cea a schiurilor de pârtie. Standard, schiurile de off-piste sunt echipate cu legături mai proaste, cu DIN mai mic decât cele de pârtie, nu au plăci de înălțare și nu au rezistența la torsiune a schiurilor de pârtie (asta nu înseamnă că schiurile de off-piste sunt mai proaste decât cele de race, să zicem, ci că ele sunt gândite, pur și simplu, mai eficient pentru mediul în care sunt folosite, mediu unde nu numai ca nu sunt supuse solicitărilor întalnite pe pârtie, ci chiar trebuie sa fie mai flexibile!). În sfârșit, nici clăparii folosiți off-piste nu se ridică, de multe ori, la nivelul de rigiditate al unor clăpari de pârtie competitivi. Designerii, însă, nu stau niciodata pe loc, ci caută mereu soluții ingenioase, lățirea legăturilor destinate schiurilor cu pretenții de one ski quiver, lățire care ajută mult la reducerea cuplului din legatura și la transferul mai bun al eforturilor către canturi, fiind doar una din ele.
    Prin urmare, atunci când schiezi pe pârtie cu un schi de off-piste, trebuie să știi că avantajele biomecanice sunt amendate negativ, într-un anumit grad, de ansamblul echipamentului pe care îl folosești, in care schiurile sunt doar o parte!

    Dacă schiurile late pot fi înclinate mai mult, de ce racerii nu folosesc schiuri late?
    Pentru că și în racing, ca și în schiatul recreațional, este vorba în proporție de 90% despre balans, iar schiurile late sunt, în mod evident, mai lente decât cele înguste. Pe de altă parte, niște schiuri de race mai late vor vibra mai mult, pentru că, pe măsură ce vor fi mai late, vor fi și mai grele, contribuind la instabilitatea racerului. Totuși, producători de prestigiu au operat schimbări în ultimii ani, acolo unde s-a putut, în geometria schiurilor de race, în sensul lățirii lor. Geometria Oversize, a schiurilor de slalom și de gs de la Rossignol, este un exemplu în acest sens.

    În concluzie, realitatea ultimă nu se schimbă, este aceeași pe care o cunoaștem cu toții, biomecanica aducând unele detalii suplimentare în privința modului în care funcționează schiurile late in virajul carve! Așa-zisele mid-fat și fat skis pot fi înclinate mai mult din punct de vedere biomecanic, au nevoie de mai mult efort fizic pentru a fi manevrate, sunt mai lente și constituie o platformă mai deformabilă, deci mai puțin sigură decât cele înguste. Pe măsură însă ce sunt puse pe o zăpadă mai puțin dură, și în măsura in care sunt echipate cu legături (și plăci de înălțare) corespunzătoare și au geometrie și flex pattern corespunzătoare, vor putea fi schiate în regim de carving din ce în ce mai eficient. În orice caz, va fi întotdeauna interesant de văzut ce poate face un racer, pe pârtie, cu un schi de off-piste, măcar și din motivul că “dacă vrei să știi câte ceva despre tehnică, trebuie să te uiți la raceri, acolo sunt toate tehnicile de bază, și dacă vrei să știi câte ceva despre designul schiurilor, trebuie să te uiți la schiurile de freeride sau all mountain, pentru ca acolo sunt toate inovațiile importante!” Dar aceasta este deja o altă problemă, despre care putem vorbi într-un articol viitor.

    Sursa foto:
    Blizzard Skis Press Kit
    bobu, tighyxu, Posho and 1 others like this.


    Comentarii 29
    1. Avatarul lui Posho
      Io votez pentru forta R (reactiunea) din prima diagrama. Forto, esti favorita mea si te sustin mai ales ca stai exact unde-mi doresc, in spatele buricului si ma salti, forto, si-n felul asta nu va mai trebui sa fac io genuflexiuni toamna. Hai, forto, cresti, forto, te-ajut si eu ca m-am si ingrasat si daca razele virajelor si vitezele vor fi cam aceleasi si in sezonul asta, doar tu ai mai crescut. Acuma, forto, vezi sa nu cresti prea mult ca imi iau zborul, da? "Votaţi-o şi voi pe R! S-o susţinem din toate puterile noastre! Numai împreună cu noi va reuşi să câştige! Hai, R, câştigă! Eşti campioana noastra!"
      Posho
    1. Avatarul lui ciubaka
      Foarte fain articolul! Am un comment despre afirmatia “Nu poți face carving cu schiuri late”. Citeam acum putin timp in SKI MAGAZINE din sept 2013 despre testele schiurilor din 2014. Ce mi-a atras atentia a fost categoria schiurilor pt Mixed Snow (cam ce avem noi pe partii dupa ora 12-1) cu latimile alese de ei pt teste. Pentru East Coast au testat intre 84-97mm si pt West Coast intre 94 si 108mm!!! Deci pentru "cei de dincolo" fat skis nu prea mai sunt asa fat. Si sunt destule commenturi ale testerilor pe acolo despre cat de bine se poate face carving cu ele pe hard snow. Revistele pe sept si oct vi le pot pune eu undeva sau le puteti gasi la distribuitorul preferat de torente
      ciubaka
    1. Avatarul lui bogdanski
      Din practica : Schiuri late cu raza mica =
      bogdanski
    1. Avatarul lui mariusica
      Clar un racer de top poate sa faca carving frumos pe partie cu doage foarte late. Imi place articolul...l-ai scris bine
      mariusica
    1. Avatarul lui 100rt
      prea multe emoticoane am folosit ( editat de rares )
      100rt
    1. Avatarul lui Dragonfire
      Citat Postat în original de Posho Vezi post
      Io votez pentru forta R (reactiunea) din prima diagrama. Forto, esti favorita mea si te sustin mai ales ca stai exact unde-mi doresc, in spatele buricului si ma salti, forto, si-n felul asta nu va mai trebui sa fac io genuflexiuni toamna. Hai, forto, cresti, forto, te-ajut si eu ca m-am si ingrasat si daca razele virajelor si vitezele vor fi cam aceleasi si in sezonul asta, doar tu ai mai crescut. Acuma, forto, vezi sa nu cresti prea mult ca imi iau zborul, da? "Votaţi-o şi voi pe R! S-o susţinem din toate puterile noastre! Numai împreună cu noi va reuşi să câştige! Hai, R, câştigă! Eşti campioana noastra!"
      Ma-nscriu si eu la vot cu lady R,..tot din cauza genoflexiunilor !! In rest, as adauga comentariul potrivit caruia atunci cand inclinarea iese din posibilitatile proprii de "bio", apare salvator "mecanica" cu artificiul unghiului de ascutire al canturilor..Cand am mers prima data cu canturi facute la 87, m-am facut de ras in tot Postavaru' si n-am mai iesit o luna !...si acum mai sper sa nu ma fi vazut niciun cunoscut in ziua aia..
      Dragonfire
    1. Avatarul lui dand
      Citat Postat în original de mariusica Vezi post
      Clar un racer de top poate sa faca carving frumos pe partie cu doage foarte late. Imi place articolul...l-ai scris bine
      Pe Epicski e unu care povesteste ca la el la club, un instructor a scos timpi mai buni in porti, pe niste fat skies, decat sportivii pe skiuri de race. singura chestie care li s-a parut suspecta inainte... a fost ca tipul avea montate legaturi de race pe doage! ...

      ---------- Post added at 14:29 ---------- Previous post was at 14:24 ----------

      Citat Postat în original de Dragonfire Vezi post
      In rest, as adauga comentariul potrivit caruia atunci cand inclinarea iese din posibilitatile proprii de "bio", apare salvator "mecanica" cu artificiul unghiului de ascutire al canturilor..
      da, asa e, si am citit undeva, apropos de asta, ca slalomistii suedezi au claparii reglati ca sa le tina picioarele usor in X, ca sa canteze mai repede cantul exterior.
      dand
    1. Avatarul lui dand
      Citat Postat în original de bogdanski Vezi post
      Din practica : Schiuri late cu raza mica =
      Ron LeMaster scrie intr-o carte ca daca te dai fie si pe un deget-doua de zapada moale, si corpul central al schiului poate pătrunde în suprafata partiei, schiul poate tăia aceleași arce ca ale unui carver cu raza mai mica, fara sa fie nevoie sa-l inclini asa mult. Un skiu ca TST-ul tau, pus pe o partie mai moale, ar schia defapt ca un cross carver cu raza de 13-15m!

      Atașament 14240
      dand
    1. Avatarul lui Ghio
      Armada TST( 120-133-103-124) n-are nici o legatura cu exemplul de mai sus. La skiurile cu o geometrie in 4 sau 5 puncte se poate scoate usor o raza mica, deoarece punctele de contact sunt aduse mai inspre mijlocul skiului si nu se afla la extremitati ( varf sau coada).
      Ghio
    1. Avatarul lui dand
      Ghio, nu contest ce zici, insa LeMaster (si alti) se refera la altceva: puse pe o zapada mai putin dura, in care partea centrala al skiului se afunda mai mult decat varful si coada, un TST cu sidecut de 18m va vira dupa o raza mai mica, la aceasi inclinare, decat unul pus pe o partie dura. sigur, chestia depinde de foarte multe variabile, flex pattern vs densitatea zapezii, viteza, etc., dar esentialul este ca in momentul in care poate sa patrunda in zapada, un skiu ca TST-ul devine din ce in ce mai eficient si mai economic,... poate fi schiat la raze mai mici fara sa trebuiasca sa-l inclini atat de mult pe canturi...
      dand
    1. Avatarul lui Ghio
      Ma refeream strict la TST si alte skiuri cu geometrie in 4 sau 5 puncte. Daca ai observat, in desenul de sus se compara doua skiuri cu aceeasi geometrie normala ( 3 puncte) doar ca skiul din fig b "musca" mai mult din zapada. In teorie este corect ce sustine, dar in practica, ca sa fie valabil ceea ce sustine, trebuie facut abstractie de o multime de parametrii incepand de la zapada si pana la rigiditatea skiului. Gandeste-te numai care sunt factorii care influenteaza raza unui viraj.
      Ghio
    1. Avatarul lui dand
      Exact, totul depinde de foarte multi factori! Acelasi lucru il spune si Bob Barnes aici. Pe de alta parte, asta e ideea: sa reusim sa depasim stereotipiile si sa intelegem ca noile skiuri sunt mult mai complexe si nu pot fi judecate doar dupa weist sau numai dupa raza de virare. Altfel, multumesc pentru commenturile tale, au ajutat sa se inteleaga mai bine ce voiam sa spun. Cat despre geometriile in 3,4, 5 puncte, am scris, e un subiecte de articol in sine, si cred ca ar trebui scris unul in viitor!
      dand
    1. Avatarul lui Dex
      @dand
      Oho, ce va eu aici Man, iti dau schiurile mele Watea de 120 sub legatura sa faci carving cu ele. Si apoi mai vorbim despre teorie . Daca datul din fund pe un schiu cu rocker pe fata si pe spate se cheama carving, incep sa gasesc o farama de raspuns la intrebarea: de ce exista oameni care cumpara papusi gonflabile pentru sex?
      Dex
    1. Avatarul lui dand
      Stai pe-aproape... am si eu osutadouazecile mele! )
      dand
    1. Avatarul lui Dex
      @dandTot in imagini + animatie imi exprim si eu punctul de vedere fata de carving-ul pe schiuri late, cu rocker, varf moale, coada ridicata si ce mai doreste poporul in ziua de azi.Sigur, se poate. La fel de placut precum pot si oamenii din clip-ul de mai jos . O singura intrebare ma nelinisteste: de ce carving pe schiuri late?!?

      LE: A real man would carve a 120 all day long! Check this out!
      LE2: Sau dintr-o alta perspectiva. Daca-l intrebi pe roman: te-ai duce cu o duba in parcarea supraterana de la Mall Vitan? ar refuza pe motiv ca e prea mare si prea incomod de manevrat. Daca-i dai un Q7, isi face poze si polueaza Face&Buci-ul, nu doarme noaptea de grija like-urilor. Dar in realitate Q7-le are dimensiuni comparabile cu o dubita

      Dex
    1. Avatarul lui Ghio
      Dex man, se mai pot folosi si la altceva, gen colac de salvare sau saltea?
      Ghio
    1. Avatarul lui bogdanski
      Stiu ca va place unora sa o dati in ironii , dar rocker-ul pe spate la TST este, inexistent , daca facem exceptie de la capatul ridicat. Intradevar , raza mica se obtine si din faptul ca are punctele de contact mai spre mijloc, dar nu vad de ce ar fi asta un dezavantaj. Referitor la carving , sa imi explice si mie cineva ce face respectivul aici :

      bogdanski
    1. Avatarul lui dand
      Citat Postat în original de Dex Vezi post
      LE: A real man would carve a 120 all day long! Check this out!
      How about a real woman who would carve a 100 all day long!



      Chiar asa, ce ai putea sa faci toata ziua, ca femeie, daca n-ai un Blizzard Samba, tip&tail rocker, si partia arata asa?? Hint: sa te duci la cabana si sa-ti tragi un sut in c...e?! ))))

      L.E.: A, Dex, ti-am spus? In imaginea din capul articolului e tot o femeie!
      L.E.2: Mai serios, revenind la intrebarea ta cu skiurile late (la cealalta, cu femeia gonflabila te las pe tine sa gasesti raspunsul singur :P): nu stiu sa-ti spun ce e in capul oamenilor, pot sa-ti spun cum vad eu lucrurile,... cred ca nu exista un one ski quiver; cred ca un quiver serios ar incepe de la 3 skiuri in sus, un carver pur, un allmountain/freeride/big mountain/AT sau cum vrei sa-l cheme... si un powder ski pur; cred ca cei mai multi skiori nu-si permit trei skiuri pentru ca sunt scumpe si complicat de manageruit (daca nu pleci la ski cu camioneta); cred ca mai realist, pentru skiorul average pasionat de sportul asta, e un quiver cu 2 skiuri; si cred ca daca are 2 skiuri, oricare ar fi combinatia lor... unul este din categoria de mijloc, ori un 95+/-, ori un 105+/- CU ABILITATI DE CARVING, pentru ca o parte din timp, daca nu tot timpul, va skia cu el in resort...; asadar, foarte multi oameni poseda skiuri late, si pentru ca in ultimul timp producatorii le-au redus biasul spre pow si le-au marit biasul spre carving, aceste skiuri tind sa devina skiurile principale, cu care omul se da cel mai mult; e bine, e rau,.. nu stiu, dar sunt convins ca e fun, altfel nu ar avea atata succes.
      dand
    1. Avatarul lui Dex
      @bogdanskiIti explic eu, cel care-mi asum ironiile, ca:

      1) nu observ in niciun caz ca tipul are Armada TST, poate foarte bine sa schieze pe altceva . Nu cunosc ce scrie in continuare, in limba aceea alien.

      2) un schior expert iti schiaza pe orice. Big mountain pe schiuri de race si carving pe ... Armada.

      3) analiza cazurilor exceptionale trebuie ponderata, pentru ca a induce ideea ca Armada TST e schiu de carving, mi se pare falsa si neavenita. Se apuca toti bombalaii sa-si ia TST ca sa se dea pe Valea Dorului inghetata bocna sau pe Sorica razuita de toti giletii cu outfit Adidas si nu intelege omu' pe ce a dat o carca de bani ca sa mearga mai prost decat junghiul de la inchirieri .

      4) exista o multitudine de schiuri pana-n 80 sub legatura care chiar performeaza pe pista si in tocatura, nu e nevoie de "schiuri late". Subiectul in sine il consider unul...de vara, chiar nu-l iau in serios . Scuze Dan!

      5) specializarea tolbei de schiuri functioneaza si aici si pe epic, ca n-a gasit nimeni modelul ideal tip "one ski quiver", pentru ca treaba asta depinde de multi factori.

      6) ca sa inveti carving ia-ti schiu de pista cu varf tare si raza decenta; asa prinzi miscarea, cand te ajuta si schiului, altfel nu intelegi nimic. dupa ce inveti carving si iti place, mi se pare sex cu o femeie gonflabila sa te agiti pe pista cu...Armada TST.

      7) Demonstratia ca SE POATE, nu valoreaza nimic in termeni de masa. Si Fox baga pulver cu un schiu all mountain greu si rigid, mai scurt cu vreo 25 cm decat inaltimea lui, dar asta nu inseamna ca acel Metron este de recomandat in pulver.

      8) Imi cer scuze ca v-am spart petrecerea

      @dand
      Dupa ce am postat mi-a aparut si postul tau. In fine, recunosc ca nu am inteles mesajul, dar am raspuns ce aveam de spus in acest post...
      Dex
    1. Avatarul lui dand
      Dex, nu am de gand sa te contrazic in vreun fel asupra celor care skiaza pe partii cu skiuri late,.. doar iti atrag atentia asupra faptului ca multi dintre ei skiaza si in afara partiilor, in padure, etc, pe cand ceilalti, datorita spaimei de skiurile late "care nu te lasa sa skiezi", si datorita faptului ca skiaza cu skiuri de max 75mm, fara roker fara nimic, stau numai pe partii oricat de aglomerat ar fi, si stau pana ce partiile devin lucioase de atata tabaceala si pline de pietre, iar cand porneste o mica ninsoare sau e un pic de zapada tocata, dispar toti si de acolo, deci... nu stiu ce sa zic, cine e mai disperat dintre unii si altii,... cred ca vezi lucrurile putin prea in alb-negru, eu cred ca lucrurile sunt mai gri: daca ma uit pe partiile noastre, s-ar putea sa fie mai multi, procentual, care skiaza bine si fb cu skiuri late pe partie, decat cei care, procentual, fac un carving macar acceptabil, nu zic cinstit, pe un schiu de pista cu varf tare si raza decenta.... parerea mea!

      L.E.: ideal ar fi ca lumea sa gaseasca la inchiriere si schiuri late, sau mai late, si cu roker, pentru zilele cand e nevoie de asa ceva, sa vada cam ce avantaje are skiatul cu un asemenea skiu, pe langa partie, etc... cum nu exista asemenea centre de inchiriere la noi, pentru imensa majoritate a skiorilor nostrii un skiu (mai) lat, sau un pic de zapada proaspata, este SF... e stupid!
      dand



    SEO by vBSEO