• Schiuri Late vs Schiuri Inguste: O Problema De Biomecanica

    Există multă confuzie în ceea ce privește tehnica de carving și schiurile late, cu sau fără rocker, iar subiectul este periodic redeschis de către “forumiști”, începători și nu numai. Trecând peste dificultatea alegerii schiurilor și clăpărilor pentru off-piste, din multitudinea de oferte, temerile sau afirmațiile de genul: “Nu poți face carving cu schiuri late” nu fac decât să complice lucrurile, cu atat mai mult cu cât ele sunt doar parțial adevărate, iar în unele privințe, eronate. Am decis să scriu un articol pentru a clarifica problema schiurilor late vs. înguste în viraj și, în subsidiar, pentru a clarifica unele aspecte teoretice și practice ale virajului carve.
    Înainte însă de a trece la subiect, trebuie făcute câteva precizări. În primul rând, nu este vorba de un material original, ci mai degrabă de sinteza mai multor lecturi pe care le-am făcut în ultimul timp pe EpicSki, pe pagina de internet a lui Ron LeMaster și în câteva alte locuri. În al doilea rând, articolul de față nu discută, la modul ambiguu, cât de ușor sau de greu este de pus pe canturi un schi sau altul, ci discută separat problema biomecanică, cea a efortului fizic și cea a echipamentului. Altfel zis, articolul lămurește care schi poate fi înclinat mai mult, care schi poate fi înclinat mai ușor și, în consecință, care schi, și în ce condiții, are aderența mai bună. În sfârșit, desi biomecanica este o chestie destul de complicata, am căutat să țin lucrurile cât mai simple posibil, astfel încât să poată fi înțelese de orice amator de schi care are cunoștiințe elementare de mecanică.

    Forțele care acționează asupra unui schior aflat în viraj
    Asupra schiorului, reprezentat simplificat prin intermediul centrului de greutate (CG), acționează intotdeauna greutatea (G), forța centrifugă (Fc) și o forță de reacțiune a pârtiei (R), egală și de semn contrar primelor două (vom neglija în această discuție, din motive practice, forțele care apar în urma frecării cu aerul și cu pârtia).
    Greutatea și forța centrifugă produc o rezultantă cu originea în centrul de greutate al schiorului, rezultantă care acționează asupra pârtiei prin intermediul cantului. Dacă traseul dintre centrul de greutate, șold, genunchi, gleznă și cant este unul rigid (realitatea tehnologiilor folosite în schiuri, clăpari și legături este neglijată, deocamdată), atunci va exista o forță de reacțiune a pârtiei R, egală și de sens opus sumei celor două forțe G și Fc, care va echilibra centrul de greutate în așa fel, încât schiorul să nu cadă în interiorul virajului, către dreapta în diagramă, sau să fie aruncat în afara virajului, către stânga în diagramă. Prin urmare, tot ceea ce trebuie să facă un schior în viraj este să se plaseze, prin intermediul unui set de miscări, în asa fel încat aceste trei forțe însumate, G, Fc si R, să asigure echilibrul centrului său de greutate. Daca dorești mai multe detalii legate de miscările folosite in schi, caută aici.
    O concluzie fină: din punct de vedere biomecanic, atunci când schiezi, nu trebuie să faci ceva cu schiurile, ci trebuie să faci ceva cu tine, în așa fel încât pârtia să producă asupra ta reacțiunea de care ai nevoie pentru a fi in echilibru (și pentru asta trebuie să dai dovada de “ritm, flux de mișcare, eficiență, putere, sensibilitate și precizie”)!

    Rolul cantarii
    Cantarea, sau controlul înclinării canturilor (de aici și expresia “a pune schiul pe cant“), este unul din tipurile de mișcări pe care schiorul le face și care asigură, printre altele, aderența schiului la suprafața pârtiei. Pentru a înțelege rolul complet al cantării, caută aici. Noi vom accepta deocamdată, din motive practice, afirmația folosită de toată lumea (și nu întocmai adevărată!) conform căreia, pe măsură ce unghiul dintre canturi si planul pârtiei este mai mare, cu atat aderența schiului este mai bună. Diagrama de mai jos prezintă două manevre prin care se realizează cantarea, discutate separat, cu toate că un schior real folosește în viraj, într-o măsură destul de mare și cu rezultate mai mult sau mai puțin bune, o combinatie dintre ele.

    În cazul din stânga, schiorul face cantarea numai prin angularea corpului, adică prin separarea corpului în două mari segmente, unul de la șold în jos – înclinat - și unul de la șold în sus - vertical pe planul pârtiei - segmente care nu sunt coliniare, ci care formează un anumit unghi în zona șoldului. În cazul din dreapta, schiorul cantează numai prin înclinarea simplă a corpului, care este menținut ca un singur segment - perpendicular pe schi. Așa cum reiese din diagramă, având aceeași greutate, viteză și rază de virare (adică producând aceeași reacțiune R), schiorul are, în cazul din stânga, platforma mai înclinată, deci aderență mai bună la pârtie decât în cazul din dreapta. Pentru a îmbunătății aderența, în cazul din dreapta, schiorul trebuie să se încline mai mult, lucru care poate avea una sau mai multe consecințe negative: a) înclinarea simplă duce la o rebalansare mai lentă decât angularea, b) înclinarea mai mare duce la o rază de viraj mai mică și, prin urmare, la mărirea necontrolată a accelerației și c) înclinarea prea mare (înclinația canturilor din ce in ce mai apropiată de 90ş!) duce la pierderea aderenței. Indiferent de schi, pierderea aderenței în cazul în care înclinația canturilor este prea mare se explică prin faptul că, în realitate, aderența este asigurată nu de unghiul dintre canturi și planul pârtiei, ci de unghiul dintre platformă și forța de reacțiune R: cu cât acest unghi este mai ascuțit, cu atât aderența e mai bună! Scheme detaliate, referitoare la unghiul platformei, găsești aici.
    În concluzie: virarea prin simpla înclinare a corpului, atât de frecventă în rândul schiorilor intermediari, și chiar avansați, este de evitat în orice situație (cu exceptia cazului cand ai viteză foarte, foarte mare), pentru că duce la o rebalansare mai lentă. Pe de altă parte, dacă faci virarea doar prin înclinarea simplă a corpului, vei ajunge mai repede, prin jocul forțelor care acționează asupra ta, la punctul in care, din lipsa de viteză, vei pierde aderență și vei derapa. Si o alta concluzie fina: scopul tau nu este să înclini schiurile pe cant cât mai mult, sau sa “stai pe canturi”, ci să-ți asiguri, simultan, o aderență cât mai bună și un balans cât mai rapid!

    Care schiuri pot fi înclinate mai mult pe canturi?
    Din diagrama de mai jos se observă că, din punct de vedere biomecanic, schiurile mai late pot fi înclinate mai mult și că, teoretic, au aderentă mai bună la partie decat cele mai înguste.

    În diagramă este prezentat cazul unui schior care folosește cele două tipuri de schiuri, late și înguste. Având aceeași greutate, viteză și rază de virare, el trebuie să genereze în toate situațiile aceeași forță de reacțiune R, cu aceeași valoare și aceeași direcție. În situația din stânga, schiorul face virajul pe schiuri late, prin angularea corpului (cum am văzut mai sus, înclinarea simplă iese din discuție!). El este în echilibru perfect, pentru că forța de reacțiune R trece prin centrul lui de greutate (CG). În situația din mijloc, schiorul este exact în aceeași poziție ca și în prima situație, are aceeași angulare a corpului, dar este pe schiuri înguste. Platformele celor două schiuri au acelasi unghi, dar în situația din mijloc schiorul nu este în echilibru, pentru că forța de reacțiune nu trece prin centrul lui de greutate. Ca să ajungă în echilibru, el trebuie să se anguleze, cumva, mai mult, ca în situația din dreapta!
    De aici concluzia, surprinzătoare pentru unii: din punct de vedere biomecanic, schiurile late pot fi înclinate mai mult decât schiurile înguste, și cu un “efort” biomecanic mai mic. Altfel spus, atunci când ești pe un schi de race și ajungi la maximum cu înclinația canturilor (angularea corpului), pe un schi de freeride mai ai încă rezerve de angulare și poți înclina și mai mult schiurile.

    Late vs Înguste: proba de efort fizic
    Schiurile înguste pot fi înclinate mai ușor, din punct de vedere al efortului fizic, decât cele late. Explicatia o găsim in diagrama prezentată mai jos: cu cât schiul este mai îngust, cu atât cuplul dintre cant și legătură este mai mic, cu atât efortul fizic necesar rotirii platformei este mai mic.

    Trebuie spus însă că, indiferent de schi, pe măsură ce suprafața pârtiei este mai puțin dură (și platforma schiului pătrunde mai mult în pârtie) sau pe măsură ce punctul de aplicație a forței rezultante G+Fc este mai sus (prin montarea unor plăci de înălțare sub legături), cuplul format între cele două puncte de aplicație scade. În consecință, efortul fizic necesar punerii schiului pe cant, și timpul de execuție a manevrei, scade.
    În concluzie: dacă vrei să micșorezi efortul fizic pe care-l depui pentru a așeza niște schiuri late pe cant, trebuie să schiezi pe o pârtie mai moale, în care platforma schiului poate pătrunde, și/sau cu plăci de înălțare.

    Diferența dintre teorie și realitate
    În teorie, acolo unde echipamentul funcționează perfect, schiurile late pot fi înclinate mai mult decat cele înguste. În realitate însă, schiurile off-piste nu formează aproape niciodata o platformă rigida, nedeformabilă, precum cea a schiurilor de pârtie. Standard, schiurile de off-piste sunt echipate cu legături mai proaste, cu DIN mai mic decât cele de pârtie, nu au plăci de înălțare și nu au rezistența la torsiune a schiurilor de pârtie (asta nu înseamnă că schiurile de off-piste sunt mai proaste decât cele de race, să zicem, ci că ele sunt gândite, pur și simplu, mai eficient pentru mediul în care sunt folosite, mediu unde nu numai ca nu sunt supuse solicitărilor întalnite pe pârtie, ci chiar trebuie sa fie mai flexibile!). În sfârșit, nici clăparii folosiți off-piste nu se ridică, de multe ori, la nivelul de rigiditate al unor clăpari de pârtie competitivi. Designerii, însă, nu stau niciodata pe loc, ci caută mereu soluții ingenioase, lățirea legăturilor destinate schiurilor cu pretenții de one ski quiver, lățire care ajută mult la reducerea cuplului din legatura și la transferul mai bun al eforturilor către canturi, fiind doar una din ele.
    Prin urmare, atunci când schiezi pe pârtie cu un schi de off-piste, trebuie să știi că avantajele biomecanice sunt amendate negativ, într-un anumit grad, de ansamblul echipamentului pe care îl folosești, in care schiurile sunt doar o parte!

    Dacă schiurile late pot fi înclinate mai mult, de ce racerii nu folosesc schiuri late?
    Pentru că și în racing, ca și în schiatul recreațional, este vorba în proporție de 90% despre balans, iar schiurile late sunt, în mod evident, mai lente decât cele înguste. Pe de altă parte, niște schiuri de race mai late vor vibra mai mult, pentru că, pe măsură ce vor fi mai late, vor fi și mai grele, contribuind la instabilitatea racerului. Totuși, producători de prestigiu au operat schimbări în ultimii ani, acolo unde s-a putut, în geometria schiurilor de race, în sensul lățirii lor. Geometria Oversize, a schiurilor de slalom și de gs de la Rossignol, este un exemplu în acest sens.

    În concluzie, realitatea ultimă nu se schimbă, este aceeași pe care o cunoaștem cu toții, biomecanica aducând unele detalii suplimentare în privința modului în care funcționează schiurile late in virajul carve! Așa-zisele mid-fat și fat skis pot fi înclinate mai mult din punct de vedere biomecanic, au nevoie de mai mult efort fizic pentru a fi manevrate, sunt mai lente și constituie o platformă mai deformabilă, deci mai puțin sigură decât cele înguste. Pe măsură însă ce sunt puse pe o zăpadă mai puțin dură, și în măsura in care sunt echipate cu legături (și plăci de înălțare) corespunzătoare și au geometrie și flex pattern corespunzătoare, vor putea fi schiate în regim de carving din ce în ce mai eficient. În orice caz, va fi întotdeauna interesant de văzut ce poate face un racer, pe pârtie, cu un schi de off-piste, măcar și din motivul că “dacă vrei să știi câte ceva despre tehnică, trebuie să te uiți la raceri, acolo sunt toate tehnicile de bază, și dacă vrei să știi câte ceva despre designul schiurilor, trebuie să te uiți la schiurile de freeride sau all mountain, pentru ca acolo sunt toate inovațiile importante!” Dar aceasta este deja o altă problemă, despre care putem vorbi într-un articol viitor.

    Sursa foto:
    Blizzard Skis Press Kit
    bobu, tighyxu, Posho and 1 others like this.


    Comentarii 29
    1. Avatarul lui Dex
      @dandNici eu nu pretind sa mi se dea dreptate in tot ce spun, pentru ca fiecare scrie ce crede, functie de ce-i place si cum ii place (n-am de unde sa stiu, cine si cate femei gonflabile are acasa ) dar una e sa spui ca schiurile late nu sunt un BAU-BAU si alta e sa lasi impresia ca sunt bune inclusiv la carving, inclusiv pe partie, pentru ca din punctul meu de vedere, nu e chiar asa. Se pot intalni conditii cand sunt foarte bune, insa ar fi necesar sa listez o serie de DACA, si chestia asta inseamna sa vorbim discutii.Mai intai omul sa invete sa schieze clasic pe partie si apoi sa treaca si la schiuri late, si in afara partiei. Daca evolutia schiorului e una normala (precum a fost si a ta, si a mea, de ex), lucrurile sunt in regula, daca ne luam K2 de +100 dupa primul sezon si ne dam cu el pe Sorica, nu consider ca e in regula...PS: Si bine ca n-ai folosit expresia "carving cinstit", ca nu am iesit din convalescenta
      Dex
    1. Avatarul lui bogdanski
      Citat Postat în original de Dex Vezi post
      .6) ca sa inveti carving ia-ti schiu de pista cu varf tare si raza decenta; asa prinzi miscarea, cand te ajuta si schiului, altfel nu intelegi nimic. dupa ce inveti carving si iti place, mi se pare sex cu o femeie gonflabila sa te agiti pe pista cu...Armada TST.7)
      Nu am stat sa ma evalueze nimeni cum carvez, dar promit ca la iarna scot SL-urile si postez o filmare aici ... acum fara vreo aroganta stupida, cam stiu ce inseamna un schiu rigid de slalom. Poate ai inteles gresit, nu incerc sa laud un schiu aici , vorbeam doar de exemplul in sine pentru conditiile ce le intalneste si romanul prin tara sau prin afara. Intradevar e absurd sa te dai la race cu schiuri late cand nu iti ofera nici un avantaj , insa pentru all around un schiu mai lat te ajuta mult dupa o ninsoare proaspata , la final de ziua cand si un ratrac trece greu prin adunaturile de zapada , sau poate ca vrei sa dai si o linie pe langa partie. Exemplu concret, sezonul trecut, la o vizita in Franta, din rationamente de spatiu nu am putut sa imi iau cu mine decat o pereche de schiuri si TST-urile au fost exact ce aveam nevoie. Desigur, vibrau varfurile pe tabla la >50 km/h dar asta a fost o zi sau doua , in rest dupa ce a nins cateva zile eu eram cu zambetul pe buze iar partenerii cu carvere <80 mm sub talpa erau terminati . Acum fiecare schiaza cu ce se simte mai bine sau ... cu ce are.
      bogdanski
    1. Avatarul lui Dex
      @bogdanski
      Cred ca iei lucrurile prea personal si ceea ce am spus eu erau chestiuni de ordin general, nu m-am referit la tine, ca sa ne blocam in experienta ta fericita cu TST-ul pe partie. Fiecare cu gusturile lui...


      @dand

      Dane, tu sustii ca ce schiaza doamna cu Blizzard Samba se numeste carving?!?!
      ALA NU ESTE CARVING. Este un drift elegant, controlat, cu genunchi si miscare antrenata pentru carving dar nu este carving! Lipsesc multe elemente, plus ca nici zapada nu este preparata pentru carving, ca sa iasa in evidenta pozitia A, urmele si tranzitia pe canturi de la un viraj la altul. Si da, ala nu e schiu pt. carving. Ce face doamna cu pricina este tot ce poti sa scoti din ele...Un dat din fund elegant, care tradeaza cunoasterea tehnicii dar imposibilitatea aplicarii ei datorita limitelor impuse de situatie.

      La nivel de ansamblu, sustin ca zona gri de care vorbesti e acoperita foarte bine de zona schiurilor cu latime intre 90 si 100 mm. Ca schiuri tip bune la multe si excelente la nimic.Probabil, daca punem problema ce schiuri luam, ca poate ninge brusc de cand am plecat din Bucuresti si pana ajungem pe Valea Prahovei, probabil cea mai buna alegere este sa iei la tine un Atomic SL si un TST. Adica, in piciorul stang pui un SL, in dreptul pui un TST .Pe de alta parte, ii gasesc ridicoli pe cei pe care-i vad pe Sorica, cu Armada cu rocker de neam prost, de se-ntreaba dambovitenii vanatori-culegatori ce naiba au patit schiurile alea, poate a intrat omu' in vreun copac cu ele si s-au indoit dar totusi schiorul a scapat teafar.Stii cu ce schiuri isi fac treaba salvamontistii din Sinaia? Adica, cu ce schiuri scot din vaioage armadisti si placari veniti la pudra direct de pe youtube?
      Dex
    1. Avatarul lui bogdanski
      Citat Postat în original de Dex Vezi post
      .Mai intai omul sa invete sa schieze clasic pe partie si apoi sa treaca si la schiuri late, si in afara partiei. Daca evolutia schiorului e una normala (precum a fost si a ta, si a mea, de ex), lucrurile sunt in regula,
      Eu am luat-o personal ? Tu esti cel care o arde cu Armadisme si impresii aiurea, in fine ... spor la discutii si la teorii , restul se vede pe partie ... sau pe langa
      bogdanski
    1. Avatarul lui alexoffroad
      Apreciem toate contributiile pozitive la discutie si apreciem si mai mult daca nu escaladam aspecte personale. Multumim pentru intelegere!
      alexoffroad
    1. Avatarul lui Dex
      @bogdanskiImi cer scuze daca te-am facut sa o iei in mod personal. Mai vorbim si noi acum, ca dupa ce vine zapada, nu mai ramane timp pt. forum...Si doi la mana, prin zona Vaii Prahovei nu-i nimic iesit in comun ca Armada sa fie subiect de caterinca...Chestii ce tin de diferente intre regiuni, si daca tu ai luat-o in serios, imi cer scuze inca o data.
      Dex
    1. Avatarul lui bogdanski
      E ok, am dat si eu aici o părere din experienta, referitoare la un ski care dupa o zi de dat m-a lăsat cu zâmbetul si nici nu m-a o obosit in condiții mixte. Sunt conștient ca nu schiuri de carve și nu vor fi niciodată, dar te poți distra cu ele fara sa iti rupă picioarele.

      Știu ce zici de armada, e peste tot aceasi percepție, cumperi skiul si fără tehnica ne dam "bine" dar m-a surprins plăcut acum vreo doi ani, in La Grave, am întâlnit un conațional cu niște ARV-uri 2002 si se dadea de toata frumusețea. Cat și un coleg tot cu TST - uri care nu era nici el departe.
      bogdanski
    1. Avatarul lui dragacatalin
      Bai carverilor, am niste dovleci luati pt Halloween, get creative!

      @dand, poate trebuia sa faci mai multe precizari. Multi, inclusiv cei care au comentat pe facebook, nu au inteles ca trebuie sa fac abstractie de mai multe chestii.
      dragacatalin
    1. Avatarul lui 100rt
      unde esti tu mah Arcarius ma'ne cand se pune de asa o discutie ??? ))a fi carving cinstit sau nu fi... asta-i intrebarea? .... Eu cred ca se poate!... de ce ai face asta cu schie late?umh!... pentru ca este misto sa faci asta cu chestiile alea late si lungi cum nu vor cu nici un chip sa fie schiate in felul asta... sau poate o faci pentru ca vrei sa poti si pan'la urma iese... sau poate ca se vede misto talpa schiului cand/daca fox mai are card ca sa te traga pe film ... sau poate gonflabila este incarne si oase pe partie si in lipsa adidasului din dotare trebuie sa ii arati neste machoisme ceva ... pfff, poti sa te opui chemarii naturii???....Sunt multe motive pentru care ai vrea sa faci asta si mai toate sunt de natura personala... mda, unora le plac grasele si se pare ca si astea face sex si se mai pare ca au prejudecati mai putine si sunt mai deschise la situatii noi....pan'la urma curu mare bucuria nebunuilui, gresesc?btw, rokerul ajuta la bagat schiul pe cant; sigur ar fi frumos sa ai si un pic de rebound la iesire si ar mai fi frumos sa le poti pune pe cant si la viteza mica si sa nu vibreze atat de tare si sa ai contact cu zapada in permanenta.... si sa intre ia telegondole in aceeasi gaura ... dar... fiecare se da cu ce are si face ce ii trece prin cap -cel putin atat timp cat nu este la vreo competitie ceva , important este ca se poate
      100rt



    SEO by vBSEO