Betele de schi - mic indrumar de folosire

Ati plecat vreodata la schi fara bete? Ati uitat vreodata acasa betele se schi? Daca nu sunteti vreun super speed carver, de nivel macar avansat, sau expert, pariez ca v-a “durut” experienta fara bete.

Betele sunt folositoare cand va dati in powder, cand ajungeti pe teren foarte denivelat (bose, movile, moguli, sau cum le mai spuneti si voi…), in abrupt, pe gheata, etc. Folosirea corecta a betelor ajuta foarte mult la inlantuirea / legarea virajelor, la sincronizarea miscarilor, si la obtinerea si mentinerea echilibrului.

O priza corecta pe manerul batului este prima conditie pentru a puncta corect cu batul de schi. Introduceti mana prin curelusa batului, si apoi faceti priza / apucati ferm manerul batului de schi.

Un aspect foarte des neglijat este pozitia mainilor fata de corp. Ideal este sa aveti intre maini o distanta putin mai mare (cu cca 10 cm) decat latimea corpului vostru la acel nivel. / Ideal este ca incheieturile mainilor sa iasa in afara proiectiei corpului cu cca 10 cm. Nu “stoarceti” manerele betelor, dar faceti o priza ferma pe ele. Bratele ar trebui sa fie relaxate, si, in pozitia corecta, sa nu aveti umerii ridicati.

Tineti mainile in fata corpului, la distanta una fata de cealalta asa cum am spus mai sus, iar in plan vertical ele sa se afle (mainile) putin deasupra nivelului taliei. Din acesta pozitie, varfurile betelor ar trebui sa se afle in spatele calcaiului claparilor vostri, in pozitia initiala de incepere a alunecarii.

Inceputul miscarii de punctare cu batul presupune o rotire a incheieturii mainii astfel incat monturile pumnului sa ajunga in sus (se roteste partea de sus a incheieturii mainii - cea dinspre degetul mare - spre interior). Traiectoria descrisa de varful batului nu trebuie sa fie una dreapta, spre in fata, ci usor in exterior, insa in orice caz varful trebuie sa depaseasca varful claparului. Varful batului trebuie sa atinga usor zapada, fiind gata pentru a puncta, dar nu trebuie sa ramana prea mult timp in contact cu zapada.

In cele mai multe situatii de schi, punctarea trebuie sa fie usoara, nu trebuie sa “omorati” zapada prin infigerea betelor. Un balans bun al betelor aduce imediat o sincronizare buna a miscarilor, si un ritm al virajelor. Numai in situatii deosebite, cum ar fi printre movile / denivelari / bose, o punctare energica poate sa fie buna pentru echilibru.

Vorbind de sincornizare, apare intrebarea fireasca: ne miscam cu gratie, dar CAND facem miscarea (de a puncta cu betele)? Momentul potrivit pentru a puncta este la asezarea schiurilor pe cant. Miscarea descrisa de batul de schi ajuta la asezarea partii superioare a corpului in directia virajului urmator, si ca urmare virajele se inlantuie mai cursive, si tendinta de a derapa este mult mai putin pronuntata. De retinut ca, in cazul in care va dati in viraje scurte, o data ce batul interior a facut punctare, celalat bat (varful) trebuie sa inceapa miscarea spre inainte

Cel mai mult se simte efectul unei bune folosiri a betelor atunci cand incercati sa va dati in viraje scurte (stil slalom). Daca nu controlati bine bratele / mainile, si mai ales daca faceti miscari prea ample, echilibrul va fi mai slab, iar virajele nu vor fi cursive, inlantuite.

Dimensiunea betelor are o importanta deosebita, si prea adesea neglijata, in consolidarea pozitiei schiorului. Folosirea unor bete prea lungi va poate pune in pozitia “pe spate”, unde aveti o stabilitate redusa, iar centrul de greutate se va afla in spatele pozitiei de echilibru.
De asemenea, daca “uitati” mainile in spatele corpului, pozitia voastra pe schiuri va fi tot “pe spate” - si este de vreun folos.

Daca tineti mainile prea jos veti avea o pozitie artificiala “pe fata”, pentru ca este cauzata de aplecarea trunchiului, si nu din genunchi.

Desi se spune ca in tehnica de carving betele nu sunt atat de importante, pozitia betelor / a incheieturilor contribuie la realizarea atat de doritei angulatii (orientarea trunchiului la un unghi diferit fata de picioare, fata de zapada). Mainile prea apropiate de corp impiedica realizarea angulatiei corecte.

O pozitie pe care o vedem adesea pe partie este cea cu bratele desfacute – care impiedica realizarea balansului corespunzator al betelor – solicita o rotire prea ampla a trunchiului.

Ridicarea excesiva a bratului exterior va inclina prea mult in viraj, si iarasi pierdeti din stabilitate.

Bratele nu trebuie sa se incruciseze, in mod normal, in fata corpului (desigur, nici in spatele acestuia ), pentru ca astfel vor provoca o rotatie involuntara a trunchiului, si se pierde controlul virajului (de obicei se derapeaza in exces).
Betele sunt un foarte bun “barometru” al problemelor de echilibru: pastrarea contactului cu zapada prelungit dupa punctare, tarairea betelor pe zapada pentru echilibrare, prize prea stranse pe manerul betelor (crispare), etc. O privire rapida asupra modului in care un schior isi controleaza bratele, mainile si implicit si betele poate sa fie edificatoare pentru stilul si nivelul de schi al acestuia – precum si a unor probleme / lacune in tehnica schiorului.

Daca vreti sa va imbunatatiti tehnica, si sa aveti senzatii frumoase pe zapada, acordati putin mai multa atentie betelor si modului in care le folositi, la urmatoarele iesiri la schi.

Zapada buna, oriunde va aflati ! (la munte desigur, caci de zapada in oras probabil déjà v-ati saturat )